DESPRE PERSONALITATEA ŞEFULUI

Aproape întotdeauna şeful este acela care încearcă să-şi controleze subalternii. După o discuţie cu cea mai bună prietenă a mea, am constatat că toţi şefii sunt la fel. Sau că, cel puţin la fiecare loc de muncă este un astfel de şef. Şi aici mă refer la cei bolnavi de putere, uneori chiar tiranici, care nu pot negocia ceva şi evită cu obstinaţie situaţiile de acest gen, iar atunci când nu pot evita o astfel de mediere, este musai să obţină toate avantajele pe care le-a dorit de la bun început! Şi, bineînţeles, fără a da ceva în schimb!
Unor astfel de persoane, li se cuvine lor totul, iar tu nu ai dreptul la nimic. Au un adevărat cult cu privire la libertate şi independenţă, dar nu vor ezita nicio singură clipă să o încalce pe a ta. Ghidându-se după principiul că „Şeful controlează totul”, le interesează absolut totul: de la ce faci la serviciu, cu cine stai de vorbă la serviciu, inclusiv toate relaţiile profesionale ale tale, dar şi... surpriză!!!: ce faci tu în timpul tău liber! Este o persoană extrem de intruzivă, care pătrunde în viaţa ta şi care începe să ţi-o dirijeze. Dar nu uitaţi că nu se foloseşte de mijloace directe! Întotdeauna va şti să se facă plăcută, vei crede că puteţi comunica, discuta, negocia, dar de fapt, scopul ei/lui e să te subordoneze, să te dreseze, să te folosească, să îţi submineze încrederea în propriile forţe. Şi asta pentru că vorbim despre o persoană care nu are încredere în propriile forţe, şi implicit un nivel al respectului de sine foarte scăzut…
Poate din această cauză şi sistemul ei/lui de valori este unul răsturnat şi va apela de fiecare dată la mijloace oculte. Nu ştie să-şi rezolve problemele decât aşa, mişeleşte: se foloseşte de alţii, deformează realitatea, relatează doar părţile care o/îl avantajează.
Nu de puţine ori apelează la şantajul emoţional, cerşind compasiunea celor din jur, chiar dacă nu are niciun pic de îngăduinţă, înţelegere sau mărinimie pentru cei din jur. Pentru ea/el, acestea sunt slăbiciuni şi chiar dacă se foloseşte de ele sau le mimează (pentru că dă bine!), o/îl dezgustă „sentimentalismele”, fiind de multe ori ironic(ă) cu cei care-şi manifestă şi partea de emoţie.
De cele mai multe ori, şeful are şi o stare de spirit foarte labilă! Trece rapid de la o stare la alta. Asta se poate explica prin faptul că îi este frică. Pur şi simplu, atunci când i se face frică nu mai înţelege nimic, nu mai vede nimic, dar nici nu mai cred nimic şi are reacţii disperate! După ce singur(ă) descoperă o soluţie se linişteşte, poate să fie la fel de zâmbitor (zâmbitoare) şi de drăguţ(ă), ca înaintea „furtunii”.
Acest şef se va înconjura întotdeauna de o şleahtă de lingăi, în care va avea o încredere oarbă, fără să-şi dea seama că ei nu sunt doar slugarnici, ei sunt nişte parveniţi, care au ajuns într-un anumit post întâmplător sau nu şi care fac asta pentru că ştiu că numai aşa pot ocupa respectivul post. Din punct de vedere profesional aceşti linguşitori nu au habar de nimic!
Oamenii care sunt bine pregătiţi sunt periculoşi, pentru că, cine ştie cum şi prin ce mijloace ar putea să-i ia locul! Ei întotdeauna primesc cele mai puţine informaţii şi sunt ţinuţi cât mai departe de realitate. În plus, aceşti oameni pot veni cu sugestii sau recomandări, care niciodată nu sunt bune! Dar să nu te miri dacă peste câteva zile ideea şefului este chiar cea pe care ai sugerat-o tu!
Nu numai sugestiile şi recomandările nu sunt permise când ai un astfel de şef! Să nu cumva să-l contrazici sau să-i spui că ceva nu este bine! Din acel moment eşti duşmanul ei/lui declarat, pentru că ai cutezat „să te crezi mai deştept” decât ea/el. Nu suportă criticile, de aceea le ia ca pe un afront personal.
Şeful este întruchiparea individualismului şi a histrionismului! Va încerca prin orice mijloace să se autopropulseze în căutarea gloriei personale. Se va afişa la toate cocteilurile şi la toate manifestările unde este invitat, pentru că acestea îi ridică stima de sine, chiar dacă, în realitate se teme de interacţiunea cu cei din jur.
Aş mai putea enumera: intoleranţă la frustrări, omnipotenţă, tendinţe paranoide manifestate prin suspiciune maladivă sau rigiditate absurdă, ipohondrie, narcisism etc., dar, sincer, m-am încărcat prea mult cu aceste lucruri! Aşa că am să conchid!
Din nefericire, există o grămadă de astfel de şefi! Şi tu ai întâlnit un astfel de şef, nu-i aşa? Partea şi mai proastă este că ei sunt nişte oameni bolnavi, care au o fixaţie legată de control. Iar ei trebuie ajutaţi! Aşa că, haideţi să punem mână de la mână şi să-i trimitem acolo unde aceste persoane au parte de ajutor specializat!
Sau haideţi să încercăm să nu mai lăsăm astfel de oameni să ne conducă vieţile şi nu vă mai lăsaţi subjugaţi de ei!!!